Greaţa şi vărsăturile

Greaţa cu sau fără vărsământ nu constituie totdeauna un simptom de gravitate dacă este trecător. Sunt oameni care prezintă greaţă la mirosuri urâte, la vederea unor produse umane de excreţie sau la vederea unei persoane care vomită. Se cunoaşte că femeile gravide au frecvent greţuri sau vărsături. După un consum mare de mâncare ari de băutură, după indigestii, consum de alimente alterate sau infectate (toxiinfecţii alimentare), după intoxicaţii cu chimicale sau vegetale (ciuperci), apar frecvent greţurile şi vărsăturile ca un mijloc de apărare a organismului şi în aceste cazuri, vărsăturile sunt chiar binevenite.

Bolile digestive (gastrita, ulcerul de stomac şi duodenal, tumorile digestive, apendicita, paraziţii intestinali, hepatita, colecistita, colica biliară) sunt cauzele cele mai frecvente de greţuri şi vărsături. Mai rar aceste simptome se găsesc şi în bolile infecţioase acute, bolile de rinichi, bolile genitale şi neurologice. Important este să se observe dacă vărsăturile sunt amestecate cu alimente digerate sau incomplet digerate, dacă sunt amare (dacă conţin bilă) sau acre sau dacă conţin sânge.

În general, în cazuri de deranjamente digestive, greţurile şi vărsăturile încetinesc după una-două zile. În caz contrar bolnavul se va adresa medicului. Căci vărsăturile, mai ales la sugari şi copii mici, produc pierderi mari de apă şi minerale (deshidratare, demineralizare), iar prin lipsa de alimente duc la slăbirea organismului.